Sa ne traiesti,batrane Aznavourian...

De acum inainte, nu ne vom mai vedea,
De acum inainte, inima mea va trai pe ruinele
Acestei lumi care ne seamana,
Pe care timpul a devastat-o.

De acum inainte, privirea mea nu va mai spune "te iubesc",
Eu care vroiam sa fiu umbra ta mereu,
Voi trai doar in umbra mea,
Si mana mea va fi despartita pe veci de a ta..

Niciodata de acum,
Nu vom mai musca din aceleasi fructe,
Nu vom mai dormi in acelasi pat,
Nu vom mai recurge la aceleasi versuri..

Nu se va mai intampla
Sa cunoastem aceeasi frica
Ci doar vom simti cum bucuria se ingroapa
De altfel..de acum inainte...

De acum inainte oamenii ne vor vedea unul fara altul
Ne vom schimba obiceiurile
Si cuvintele acestea pe care le credeam ale noastre
Si le vei zice cand te vei afla in alte brate...

De acum inainte voi privi usa inchisa,
Ma voi inchide in singuratatea mea,
Si voi trena printre lucrurile
Care imi vorbesc despre tine mereu...

De acum inainte...
De acum inainte...


Vă vorbesc de un timp
Pe care cei care n-au douăzeci de ani
Nu-l pot cunoaşte
Pe atunci, Montmartre
Îşi trimitea liliacul
Pînă sub geamul nostru
Camera prăpădită
care ne era cuib
Arăta ca dracu'
Dar acolo ne-am cunoscut:
Eu - muritor de foame,
Tu - pozînd goală.
Boemă, boemă,
Asta-nseamnă doar că eram fericiţi
Boemă, boemă
Mîncam numai o zi din două
Prin cafenelele din jur
Eram vreo cîţiva
Care vînam gloria
Cu mutrele jalnice
Şi cu stomacul gol
Ştiam că va veni
Şi cînd vreun bistro
Ne dădea o masă caldă
În schimbul unei pînze
Recitam versuri
În jurul sobei
Şi uitam de iarnă
Boemă, boemă,
Înseamnă doar: tu eşti frumoasă
Boemă, boemă
Şi toţi aveam, fireşte, geniu
Mi se-ntîmpla ades
Să petrec nopţi albe
În faţa şevaletului
Retuşînd un desen
Fie linia unui sîn
Fie conturul unei coapse
Şi-abia tîrziu, în zori
Ne aşezam, în fine,
Cu o cafea în faţă
Sfîrşiţi, dar încîntaţi
Fiindcă ne iubeam
Fiindcă iubeam viaţa
Boemă, boemă
Înseamnă doar: ai douăzeci de ani
Boemă, boemă
Trăiam din susurul timpului
Cînd acum, din întîmplare
Mai dau o raită
Pe la vechea adresă
Nu recunosc nimic:
Nici ziduri, nici străduţe
Care m-au văzut tînăr
Urc răbdător o scară
Şi caut atelierul
Dar nu mai e nimic
În noul său decor
Montmartre pare trist
Şi liliacu-i mort
Boemă, boemă
Eram tineri, eram nebuni
Boemă, boemă
Ce mai înseamnă asta azi?

Mult iubit acest artist..prieten bun mult timp cu Edith Piaf..
Pe aceasta cale va recomand cu seninatate cartea despre viata lui Edith Piaf scrisa de sora ei, Simone Bertaut..o adevarata capodopera..
Ce s-ar intampla daca nu ar exista muzica?Cred ca am fi toti surzi...nu am mai avea nevoie de auz..si orbi daca nu ar exista dansul..dar asta este o alta poveste..

La multi multi ani maestre!



J'ai mis mon complet neuf,
Mes souliers qui me serrent,
Et je suis pret deja,
Depuis pas mal de temps,
Ce soir est important,
Car c'est l'anniversaire,
Du jour où le bonheur,
T'avait vetue de blanc,
Mais , je te sens nerveuse,
Au bord de la colere,
Alors je ne dis rien,
Mieux vaut etre prudent;
Si je disait un mot,
Ton fichu caractere,
M'enverrait sur les roses et on perdrait du temps.


Il est huit heures un quart,
Et tu attends la robe,
Qu'on devait te livrer ce matin au plus tard,
Pour comble tes cheveux, au peigne se derobe,
Tout semble se liguer pour qu'on soit en retard,
Si tout va de ce train,
La soiree au theatre ,
Et l'auteur a la mode,
On s'en fera un deuil,
Adieu piece d'Anouilh, d'Anouilh ou bien de Sartre,
Je ne sais plus tres bien,
Mais j'ai deux bons fauteuils.
Bon anniversaire, Bon anniversaire,
Ta robe est arrivee, enfin
Tu respires, moi pour gagner du temps,
J'e t'aide de mon mieux,
Tout semble s'arranger, mais soudain c'est le pire,
La fermeture s'arrete et coince au beau milieu.
On s'enerve tous deux, on pousse et puis l'on tire,
On se mele les doigts, on y met tant d'ardeur.
Que dans un bruit affreux,
Le tissu se dechire,
Et je vois tes espoirs,
Se transformer en pleurs.
Aux environs d'onzes heures,
Enfin, te voila prete,
Mais le temps d'arriver,
Le theatre est ferme,
Viens, oui viens nous irons souper tous deux,
En tete a tete,
Non tu as le coeur gros,
Tu preferes rentrer.
Par les rues lentement,
Nous marchons en silence,
Tu souris, je t'embrasses,
Et tu souris encore,
La soiree est gachee mais on a de la chance
Puisque nous nous aimons,
L'amour est le plus fort.
Bon anniversaire,
Bon anniversaire,
Bon anniversaire.